>Intr-o seara, saptamana trecuta, eu si sotia mea eram in pat. Dupa ceva timp eu am inceput sa ma incalzesc…. cand ea a zis:
>- Nu pot acuma, nu sunt dispusa … as fi vrut numai sa ma tii in brate.
>Am intrebat:
>- CUM ?!?! Ce ai acum ?
>Iar ea a zis cuvinte de care fiecarui barbat de pe planeta ii este teama sa le auda:
>- Tu, pur si simplu nu intelegi nevoile mele emotionale pe care le am ca femeie, ca sa pot sa-ti indeplinesc nevoile tale fizice… ca barbat!
>La privirea mea nelamurita, ea a raspuns:
>- Chiar nu poti sa ma iubesti asa cum sunt, ci nu numai din cauza celor ce fac cu tine in pat?
>Intelegand ca in seara acea nu va fi nimic, m-am intors si am adormit.
>In ziua urmatoare l-am sunat pe seful meu si mi-am luat o zi libera, ca sa petrec timpul cu ea.
>Am luat masa afara, iar apoi am dus-o intr-un centru comercial mare la sectiunea cu haine de dama. Am insotit-o pana ce ea a probat cateva costume scumpe.
>Nu a putut sa se hotareasca ce sa aleaga, astfel ca am zis sa le luam pe toate.
>A vrut si pantofi, care sa se asorteze cu costumele, astfel ca i-am zis sa aleaga cate o pereche pentru fiecare costum. Am ajuns si la sectiunea cu bijuterii, unde i-am luat cercei cu briliante.
>Ce sa va zic … era tare entuziazmata. Precis s-a gandit ca sunt la un pas faliment.
>Am crezut ca ma pune la proba cand a cerut sa-i iau si o fustita de tenis desi nu a jucat tenis niciodata…
>- Da, sigur, iubita.
>Aproape ca era in extaz. Zambindu-mi, in sfarsit a zis:
>- Cred ca asta ar fi totul… Putem merge sa platim la casa.
>Eu, abia m-am abtinut cand i-am zis:
>- Nu pot acuma, nu sunt dispus.
>Fata i-a devenit palida, falca i-a “cazut” si a zis:
>- Cum ?!?!
>- Am vrut numai sa tii aceste lucrurile in brate ceva timp … Tu pur si simplu nu intelegi problemele mele financiare pe care le am ca barbat, ca sa fiu in stare sa indeplinesc nevoile tale pe care le ai ca femeie ?
>Si tocmai atunci cand privirea ei s-a oprit asupra mea ca si cum ar fi vrut sa ma omoare, am adaugat:
>- Chiar nu poti sa ma iubesti asa cum sunt ????

Dupa ce am experimentat sentimentul de oripilare pe care il incerci realizand fotografii unui subiect care se manifesta imprevizibil (vezi aici) , iata, mi-a fost dat sa incec si sentimentul de consternare, realizand abia din fotografii defectele subiectului pozat. Cam ce s-a intamplat mai pe scurt: am intalnit o pisicuta simpatica, una din miile pe care le intalnesti la tot pasul. S-a gudurat pe la picioarele mele, i-am facut o poza, apoi a disparut, pandind pasarelele din copaci si boscheti. Tarziu, revazandu-mi pozele facute peste zi, ajung si la poza cu pisicuta si nu mi-a venit sa-mi cred ochilor. Priviti expresia ochilor. Am lesinat de ras, sarmana pisicuta, ma intreb eu oare, cum sau cate pasarele vede ea in loc de una singura? Locatia: Utrecht Lunetten

Pentru cei care nu s-au plictisit de peripetiile mele cu camera, va invit sa apasati un clic si AICI

Comentariul simpaticului ”tankistu” din articolul precedent ( un roman aflat in Spania, caruia ii multumesc pentru timpul acordat tuturor prostiilor mele ) , comentariu referitor la recomandarile turistice pentru Barcelona, imi aminteste de un celebru slogan despre turismul din Amsterdam:

Si totusi mai astept sugestii turistice pentru 4 zile de hoinarit prin Barcelona.

De multe ori am afirmat ca imi cunosc locul si limita si nu incerc sa demonstrez nimanui nici ce sunt, nici ce anume pot face. Imi place sa ma preocup cu lucruri care sa-mi satisfaca nevoile personale si imi e foarte suficient. Cel putin ma bucur ca sunt in stare sa-mi satisfac toate necesitatile, fara a fi nevoita sa cer ajutor, sau sa sug pula fac compromisuri pentru a putea trai decent. Cum se intampla asta? Simplu, am necesitati modeste care pot fi satisfacute usor. Acest lucru ma ajuta sa nu fiu aroganta si sa privesc cu ingaduinta greselile altora. Persoanele cu un grad ridicat de aroganta sunt persoane care nu-si tolereaza propriile compromisuri.

Ieri, deschid msn-ul si in timp ce vorbeam vrute si nevrute cu mama (ca e gratis), iata , ma trezesc cu ”buzz”, evident persoana necunoscuta, care inteleg eu, in nemernicia mediocritatii mele, ca incearca sa socializeze cu mine din inca nu stiu ce motive; dar pentru a-i afla intentiile, incerc sa leg o conversatie cu acesta:
el: te cunosc de pe net …
eu: serios?
el: da, ai blog, esti in Amsterdam si sugi pula
eu amuzata: ??? cui???
el: faci misto de mine? tarfa !!!
eu si mai amuzata: sa te ajut cu ceva?
el: da, fa-mi o muie
eu profund amuzata: esti pe net, tu ceri muie pe net??? cati anisori ai???
el: hai fa, te crezi inteligenta acum ??? Lasa, ca stiu eu cat de inteligenta esti”.
deja plictisita, doritoare sa-mi continui conversatia cu mama, de care mi-e tare dor, ii spun domnului (despre care nu indraznesc sa-mi dau cu parerea, pentru ca habar nu am cine e sau ce potential are) :
hai s-o lasam pe saptamana viitoare, joi; mai asteapta si altii in ordine. Si daca tot exista sex pe net, inseamna ca pot sa strig ”viol” in caz ca nu-mi dai pace si vezi cum ajungi la executarea pedeapsei virtuale in cazul in care nu respecti constitutia fantezista a frustrarilor tale interioare.”

Nu cunosc replica domnului, pentru ca acesta ……. nu a replicat !!! La doar cateva secunde s-a delogat de pe msn, ceea ce m-a facut sa cred ca mi-a dat ignore. Cred ca in urma gradului meu scazut de inteligenta, omul nu si-a mai manifestat interesul de a ‘’socializa” cu mine